Tu

Un dor nebunesc imi framanta gandurile. De ce oare? Am eu motive sa am aceasta neliniste? Sunt eu impins de undeva de sus sa am aceste ganduri care nu-mi dau pace niciodata? E putin cam greu de spus din moment ce nu am niste raspunsuri. Nu m-ai ajutat. Mai mereu ma lasi cu vorbele in aer, suspendate undeva intre trecut si prezent. Te porti cu mine ca si cand as fi doar cel ce iti spune vorbe frumoase. Nu ma deranjeaza si nu ma deranjeaza nici cand imi raspunzi cu un simplu zambet pentru ca acel zambet face cat 10.000 de cuvinte de ale tale si nu zic asta doar ca un fapt divers ci doar sa-ti amintesc ca zambetul tau este alinare, implinire si bucurie. Dar asta nu inseamna ca traiesc numai pentru un zambet de-al tau. Traiesc pentru a respira odata cu tine, traiesc pentru a clipi in acelasi ritm cu tine, traiesc pentru a-ti saruta buzele uscate, traiesc pentru a-ti simti respiratia calda pe obrajul meu rece, traiesc dar doar alaturi de tine, asa ca nu cumva sa ma lasi sa a sting in singuratatea cea mai singura si cea mai obscura. Vreau sa nu ma sting si vreau sa licaresc alaturi de tine. Vreau sa ard si sa degaj caldura alaturi de tine, vreau, dar nu e suficient deoarece mai trebuie sa aud de la tine. Simt o imensa gaura , faptul ca nu te vad si ca nu te aud, ma distruge, ma goleste pe interior. Nu-mi dai importanta! Imi sfasii sufletul din ce in ce mai mult si nu-ti dai seama pentru ca fara sa vrei tot tu esti cea care-l lipesti la loc. Astepti dar nu astept. Vrei ca eu sa-ti ofer dar tu nu esti dispusa sa faci acelasi lucru. Vrei multe dar in acelasi timp vrei sa nu dai. Rau nu-mi pare dar se pare ca tie da. Astept o schimbare...:P

Safirele

Nu stiu cum se intampla ca mereu imi vin in minte doi ochi albastri. Sunt bantuit de acesti ochi. Nu pot sa zic ca oriunde inotrc capul ii vad, dar cu siguranta pot sa zic ca atunci cand ii simt privindu-ma, o aura misterioasa ma invaluie si ca anumite sentimente uitate si ingropate revin de fiecare data. Cred ca am gresit cand am spus ca sunt bantuit as putea spune ca mai mult sunt fermecat si intrebarea e: cine nu ar fi fermecat de limpezimea, claritatea si albastrul ochilor de care va vorbesc. Sunt fermecat nu numai de ochii pe care ii vad si care ma vad, ci si de persoana posesoare a acestor doua ferestre ale sufletului. Daca ati vedea ce pistrui jucausi are, daca i-ati vedea gropitele zburdand linistite atunci cand obrajii ii zambesc. Daca i-ati vedea dar mai ales daca i-ati simti buzele arzand de dor. Eu stiu, si va spun cu cea mai mare siguranta ca asa ceva nu am mai simtit. Alunita de pe mana stanga imi face un semn prin care imi dovedeste ca este fericita atunci cand ma intalneste. Cu toate acestea, nimic nu se compara cu nasucul mic, ce parca este in cautare de alintare si sarutari dulci. Se incadreaza perfect intre acei doi ochi minunati si captivanti. Odata ce i-ai privit nu mai sunt sanse sa redevii cel ce ai fost inainte. O vraja nemaipomenita este aruncata asupra ta si nu te mai poti controla. Zilnic visezi acesti ochi, acest chip, aceasta fiinta, si singura modalitatea de a te impotrivi este sa le cedezi. Nu ai cum sa lupti impotriva lor...te lasi dus de valul albastru ce iti matura fiinta de la un cap la celalalt. Albastrul cerului este intrecut de albastrul ochilor tai, albastrul marii este depasit de albastrul ochilor, inaltimea cerului este nimic pe langa profunzimea nemaipomenita a acestor doua safire scose la suprafata de o forta supraomeneasca din adancurile nebanuite ale universului si asezate cu maiestrie pe un chip perfect incadrat de un par ca abanosul si aranjat cu grija...

Doi ochi

Doi ochi….doua buze…un nas…
SI totusi nu sunt esentiale…
Nu sunt necesare…
Te-as iubi fara sa ai ochi…te-as iubi fara sa ai nas…te-as iubi fara sa ai buze…

Dar tu nu m-ai putea iubi fara a ma vedea…
Nu ai putea sa ma iubesti fara a ma mirosi…
Nu ai avea cum sa ma iubesti fara sa ma saruti….
Nu…nu ai putea….

Nu poti sa ceri orbului sa-ti spuna cat esti de frumoasa...
Nu ai putea sa ii ceri mutului sa-ti spuna te iubesc…
Nu vrei sa ii ceri surdului sa te asculte…
Nu….Nu vrei….

Dar mie….mie ai putea sa-mi ceri atatea…
Si eu ….si eu ti le-as putea oferi…
Nu e nevoie sa-I ceri orbului….spune-mi mie…
….e tarziu si nu-mi pare rau….
Nu e nevoie sa ii ceri mutului…spune-mi mie…
Te iubesc si nu-mi pare rau….
Nu e nevoie sa ii ceri surdului…spune-mi mie….
Te ascult…mereu….intotdeauna

Caci eu sunt si surd si mut si orb….
Dar dragostea ma invie…dragostea imi da lumina…
Dragostea imi da culoare si paloare….
Dragostea imi da auz….da dragostea…
Dar fara tine nu-i….

Mi-e foame si sete

De ceva vreme simt ceva nou…de fapt daca stau sa ma gandesc este un lucru vechi imbracat intr-o forma noua… mi-e foame…mi-e foame de ceva nou…mi-e foame de tine, asa ca am hotarat sa merg la colt la Happy pub de pe strada fericrii intersectata cu Bucuriei nr 13. La intrare un domn imi ia haina si o agata pe un cui ruginit uitat parca de secole in acel loc impaienjenit. Parea ca nimeni nu mai intrase acolo de ceva vreme..s-au bucurat multa vreme cand au vazut ca in sfarsit au un client…eu uimit imi primesc meniul,…dar nu inainte de a-I spune ospatarului sa-mi aduca un tic-tac. Harnic, omul isi indeplineste misiunea si cat ai clipi inhat tic-tacul si imi arunc inspre gura o pastiluta. Cer un pahar cu apa. Mi se aduce si incep sa rasfoiesc paginile murdare ale meniului…in mintea mea o poza isi facuse simtita prezenta…desi era un simplu meniu parea a fi un complicat jurnal…scris mic…inclinat spre dreapta…parea sigur scris de o mana femeiasca….era ingrijit, fara stersaturi. Pana sa ma apuc sa citesc, intra o domnisoara imbracata frumos, aranjata, privirea imi este atintita asupra ei. O palarie mica asezata frumos, schimba o infatisare terna cu una expresiva… Se apropie incetisor de mine si-mi recomanda “o tocanita de iubire cu sos de fericire si putin usturoi”…cand am auzit de usturoi am zis ca e prea devreme. Ma uit atent si ceva imi atrage atentia…Supa de inimioare cantatoare cu un strop de complacere…imi zic ce bun trebuie sa fie….mai dau o pagina si la aperitiv sta scris mare…o portie face cat 3…ce marketing ieftin…nu cred…in fine…tot sunt flamand…imi comand supa si ospatarul ma intreaba daca in loc de sare doresc putina nefericire si o gura de amaraciune…refuz…speriat se conformeaza si imi aduce intocmai ceea ce comandasem… Nu doriti si altceva…ma intreaba amabil? Un pahar de vin rosu se poate? Sigur avem Vin Trist, Vinul Vietii, Vin din Roua diminetii…cred ca voi gusta putin din Vinul Vietii… Pot sa va mai recomand pentru cel de-al doilea fel o portie de dragoste pe gratar, impanata cu ceva bucurii, stropita din belsug cu lacrimi, si arse grasimile de focul pasiunii….Hmmm…ce bine suna…dati-mi o portie va rog….Nici nu apuc sa savurez supa proaspat adusa,,,cand deodata simt un miros delicat alintandu-mi simturile…ma desfat…sunt invaluit din toate partile de o caldura imensa…imi uitasem vesta pe mine…o dau jos…iau o gura de vin…ma racoresc…Incep sa manac usurel din dragostea la gratar…vad ca frige si fara sa vreau o scap…si o tineam bine ….s-a dus…chelnerul ma avertizeaza…ai scapat-o o platesti…ma enervez…vreau sa plec…nota va rog…astept 2 minute …ma uit la masinile ce trec nestingherite prin fata barului…mai stau inca 5 min…nota nu mai vine…masinile trec odata cu viata mea…mai astept 5 min ….nota inca nu apare…ma enervez…imi iau vesta…ma duc sa-mi scot din cui haina…moment in care ospatarul…nu ati plecat? Cum sa plec daca nu am platit nota? Ce nota domnule? Nu stii ca aici, doamna in rosu plateste fiecarui client nota? Barul este al dumneai…a suferit mult din cauza dragostei…din cauza dorului…din cauza lipsei cuvintelor frumoase…si in timp ce chelnerul imi vorbea..gandul meu mi-a sarit la tine…mi-am dat seama ca nu aveam o foame fizica…aveam o foame de tine…mi-e foame de dragostea pe care ti-o purtam…mi-e foame de clipele frumoase petrecute impreuna…mi-e foame…si mi-e sete…de tine….mi-e sete de sunetele dulci pe care ti le sorbeam….mi-e sete de ochii tai limpezi….mi-e foame..mi-e sete