luni, 14 ianuarie 2008

Distrugere

Incep prin a vă spune ca nu ştiu ce voi scrie. Totodată anunţ şi faptul că sunt mai trist ca de obicei. Mai am să vă spun ca starea mea se degradează. Sper ca această degradare să nu-mi fie sfârşit. Acum să nu vă speriaţi...nu vreau să dispar...vreau doar să mă schimb. "Autodistrugere" este cuvântul pe care îl aud necontenit. Nu pot să scap de obsesia ce mă urmăreşte de dincolo de fiinţa mea. Nu cred ca voi scăpa vreodată, de aceea voi încerca să o accept şi să o atrag de partea mea. Nu vreau ca un simplu vis să mă distrugă. Cer prea mult? Unii mi-ar zice că da, alţii mi-ar zice că nu. Nu vreau să-i cred pe niciunii. Nu vreau să mai sper , din acest moment speranţa se îneacă în propria-i deziluzie. Am sperat în zadar, am creat în zadar, am transpirat în zadar, am iubit în zadar. Îmi aştept sfârşitul fizic pentru a vă putea râde în nas....Se pare că eu am atins nivelul fericirii maxime prin sacrificii....VOI...sunteţi nişte mişei care încearcă să profite de spiritualitatea altora pentru a se satisface. Sunt trist şi-mi plânge inima...tremur în ritmul pe care lacrima îl are dinspre suflet către exterior....Vă urăsc şi de aceea lacrima-mi rămâne a mea...De astăzi puteţi uita de "pentru mine...pentru ceilalţi" va exista doar "pentru mine" pentru hrana sufletului meu şi aşa destul măcinat pentru a vă face să simţiţi o mică parte din ceea ce eu am de oferit pentru sufletele voastre goale. Am fost pentru voi, căldură, am fost pentru voi izvor de cercetare, am fost pentru voi, iubire. De azi, sunt pentru voi frig, jale, ură. Nu voi mai arăta nimănui sentimente pe care nu le puteţi înţelege. Pretindeţi că voi sunteţi într-o căutare a celeilalte jumătăţi dar nu sunteţi capabili să o recunoaşteţi...Îmi este milă că asemenea suflete trăiesc într-un univers întunecat de faimă, bani, alcool, distracţie. Îmi va fi milă atunci când veţi realiza că nu aveţi nimic...Îmi va fi milă dar atunci va fi rândul meu să râd...Şi voi râde iar voi vă veţi prăpădi de durere şi chinuri pentru că nu aţi fost în stare să vă deschideţi sufletul aşa cum am făcut eu....În aceste clipe de deschidere, eu vă voi fi lumină, eu vă voi fi căldură, dar voi mă veţi stinge şi apoi mă veţi arunca în frig....Habar nu aveţi că tot eu voi fi cel care vă pot salva ...să nu uitaţi că din cauza voastră m-am autodistrus, dar mai ales să nu uitaţi că am fost EU. EU....şi atât dar am fost al vostru....

Niciun comentariu: